Calendare: o istorie interesantă

Dacă privim la istoria şi începuturile primelor calendare, vom vedea că ele au apărut în zorile civilizaţiei. Deşi poate că mulţi dintre noi am fi tentaţi să credem despre aceste începuturi că au avut loc odată cu revoluţia agrară a neoliticului, practic odată cu agricultura, de fapt sunt mult mai timpurii. Primele dispozitive pentru masurarea timpului astronomic ar putea fi considerate ceasurile solare, dar sunt altele care le-au precedat, şi anume calendarele din piatră – marile construcţii megalitice de felul celei de la Stonehenge.

Dar primul sit arheologic – cel de la Gobelik Tepe – vechi de 8-10 000 de ani, precede cu mult Stonehenge si epoca de inceput a agriculturii. Si triburile de vânatori culegători erau legate de ritmurile şi anotimpurile anului, iar arheologii presupun că aceste construcţii străvechi aveau şi funcţii astronomice, de calendare în piatră, în mod similar construcţiilor de la Stonehenge, care însă sunt vechi de doar 3000 de ani, perioada de început a agriculturii.

Apariţia de calendare propriu-zise a fost determinată de mulţi factori, printre care evoluţia calculului numeric, a structurii sociale şi religiei, etc. Acest lucru se datorează dublei funcţii a respectivelor calendare, pe de o parte o funcţie practică, în special în ce priveşte agricultura, determinând momentele semănatului ori recoltei şi previziunile meteorologice care ţin de anotimpuri, şi pe de altă parte funcţia spirituală, de aniversare şi comemorare a diferitelor evenimente religioase.

Dintre calendare, se detaşează câteva care sunt luate în considerare chiar şi astăzi ca realizări de excepţie. Calendarul mayaş, apărut în zona Americii Centrale şi a Mexicului, este remarcabil ca metodă de calcul. El utilizează suprapunerea de cicluri cu durate diverse, de 260 şi 360 de zile, dar şi cicluri extrem de lungi, cu caracter mitologic religios, şi care au fost utilizate ca motive de publicitate în cadrul unui presupus „sfârşit al lumii”. Printre aceste calendare se remarcă în mod similar cel indian, unul lunisolar, denumirea lunilor fiind inspirata de semnele zodiacale; şi acest calendar are un aspect extins cu epoci (yugas) de aur, argint, bronz şi fier, ultima,  cea în care trăim actualmente, fiind marcată de pierderea înţelepciunii străvechi şi implicit războaie şi catastrofe naturale. Kali Yuga, Epoca de Fier, abia a inceput acum 5000 de ani şi are 432 000 de ani.

În Orientul Mijlociu şi Europa primele calendare au fost cel caldeean (din care derivă şi horoscopul şi astrologia europeană), cel egiptean (agricultura depindea de revărsările periodice ale Nilului) şi cel greco-roman (astronomii greci au fost printre primii savanti in acceptia actuala a termenului, ei au calculat modalitati de predictie a eclipselor de lună şi soare, iar Eratostene a fost printre cei mai mari savanţi, presupunându-se că el este inventatorul sistemului de adăugare a unei zile în anii bisecţi.

Deşi musulmanii au revoluţionat şi ei astronomia, calendarul islamic, care începe cu Hegira (refugierea lui Mahomed de la Meca la Medina, datorită prigoanei preoţilor politeişti) este unul dintre acele calendare lunare. Calendarul evreiesc este unul lunisolar de fapt, cu o lună intercalară adăugată la doi sau trei ani pentru a compensa diferenţa dintre anul lunar. Acesta are 12 luni de 29,5 zile, de fapt alternându-se o lună de 29 şi una de 30 de zile; 360 de zile la care se adaugă 4 sau 5 zile pentru a se compensa respectiva diferenţă an lunar-an solar. Datorită faptului că aceste calendare lunare nu sunt potrivite pentru agricultură, în ţările islamice se folosesc alte calendare în acest scop practic.

Publicat de

Când putem folosi printurile color? Oricând!

Ce sunt aceste printuri color? Orice materiale care au nevoie de culoare, de la coperţile unor caiete şi până la afişe de dimensiuni mari. Ele sunt folosite din cele mai vechi timpuri, datorită atractivităţii pe care o au; culorile sunt un element ambiental esenţial şi este imposibil ca ele să fie trecute cu vederea. Încă de la începutul industriei tipografice s-a căutat trecerea de la printurile alb-negru la aceste printuri color, dar dificultăţile tehnice nu au fost uşor de depăşit. La început nici nu se putea vorbi de grafică propriu-zisă în domeniul tipăririi, de fapt se folosea gravura în lemn sau metal, iar respectivele printuri color erau de fapt gravuri realizate în diverse tehnici, imprimate separat şi apoi inserate în cărţi, atunci când nu era vorba doar despre afişe.

Presa, ziarele au fost cele care au impulsionat dezvoltarea imprimării grafice, prin rasterizare, imprimarea în puncte minuscule – practic prefigurarea pixelilor din grafica ecranului de calculator. Combinarea diverselor tonuri au permis apoi imprimarea primelor  printuri color în adevăratul sens al cuvântului. Astăzi însă utilajele tipografice folosesc din plin tehnica informatică şi dispozitivele cele mai moderne de imprimare, iar realizarea de printuri color este nu mai prezintă dificultăţile de la începuturile industriei tipografice, când colorarea unei imagini se realiza cu mari greutăţi.

Gama de culori care poate fi folosită în imprimarea de printuri color este una foarte bogată, cu nuanţe multiple şi care poate reproduce adecvat modelul creat prin tehnicile grafice pe calculator. Programele de genul Adobe Illustrator sau CorelDraw, aflate deja la peste cinci generaţii, pot face adevărate minuni în termeni de grafică, iar fişierele create cu aceste programe pot fi ulterior transferate pe diverse suporturi. Nu doar pe hârtie, suportul principal al acestor printuri color, ci şi pe materiale plastice şi textile, după cum se poate vedea în cazul tricourilor personalizate sau al variatelor materiale publicitare care pot fi întâlnite adesea pe străzi.

Calculatoarele şi imprimantele au adus la îndemâna oricui capacităţile grafice odinioară rezervate profesioniştilor în domeniu, dar dacă se pune problema unui număr mai mare de printuri color, firmele de profil pot ca să le execute volume mari şi la un nivel calitativ superior imprimantelor de uz personal. Luând în considerare doar un tip de  printuri color, cel al afişelor, calitatea grafică este o necesitate absolută în cazul lor, întrucât urmează să fie văzute de un număr foarte mare de persoane. Deci conceperea şi realizarea lor ar trebui făcută în colaborare cu firmele menţionate deja, pentru ca să nu li se diminueze eficienţa lor ca materiale publicitare. Cu atât mai mult este necesară apelarea la firmele acestea în cazul materialelor precum broşurile sau agendele, care nu pot fi create şi multiplicate cu o simplă imprimantă personală. Acest gen de materiale prezintă o complexitate mult prea mare pentru a fi produse artizanal, iar raportul preţ/calitate nu poate fi unul bun decât dacă respectivele printuri color sunt produse profesionist şi la o calitate corespunzătoare. Raportul preţ/calitate este un indicator comercial esenţial, şi dacă nişte printuri color de genul unor postere care au fost realizate de o persoană cu veleităţi artistice pe calculatorul personal pot fi printate la imprimanta personală fără a se căuta un nivel calitativ deosebit şi fără probleme în ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală (copyright), atunci când este vorba despre volume mai mari şi expunerea publică a imaginilor imprimate, este absolut necesar să se solicite serviciile firmelor de profil.

Publicat de

Câte feluri de calendare folosim? (partea I)

Ritmurile universului se concretizează în cicluri, iar acestea ne domină viaţa. Ritmul inimii, răsăritul şi apusul soarelui, ciclurile lunii, toate acestea ne reglementează vieţile, şi de aici importanţa calendarului. Acest instrument ne cartează temporal evenimentele universal repetabile din cadrul unui an, şi a suferit o mulţime de modificări de-a lungul timpului. Câţi oameni ştiu, de exemplu, că în Imperiul Roman, săptămâna a avut chiar şi opt sau zece zile? Dar toată lumea ştie de evoluţia acestor calendare, de la cele antice, caldeean (de la care avem horoscopul clasic, occidental) la cel grecesc şi roman, şi până la acelea moderne, iulian şi gregorian.

Sursa denumirilor acestor două calendare care au succedat unul altuia este foarte interesantă: cel iulian îşi trage denumirea de la Iulius Cezar, faimosul conducător roman; ca urmare a extinderii Imperiului Roman, calendarul care îi poartă numele a fost utilizat în cea mai mare parte a lumii, în bazinul mediteranean şi Orientul Mijlociu, în restul Europei şi în Americile colonizate de puterile europene, ca şi în celelalte colonii ale acestora. În 1582, în timpul papei Grigore al XIII-lea, diferenţa dintre modurile iulian şi gregorian de calcul al lungimii anului, care este de numai 0,002%, s-a acumulat şi a făcut necesară reforma gregoriană (aceeaşi diferenţă este astăzi, după 433 de ani, de 14 zile, diferenţa dintre stilul nou şi stilul vechi.

Cum s-a ajuns la această diferenţă între cele două calendare, cel iulian şi cel gregorian? Foarte simplu. Datorită diferenţei dintre anul astronomic şi cel calendaristic iulian, în momentul adoptării calendarului iulian de către Biserica Creştină în cadrul faimosului Prim Conciliu de la Niceea din anul 325, diferenţă ajunsă la 11 zile, data schimbării calendarului, 4 octombrie 1582, a devenit 15 octombrie, iar calendarul a fost dat practic înainte cu aceste 11 zile diferenţă. De la data schimbării stilului s-au mai adăugat încă 4 zile, câte o zi pe secol, aşa că astăzi s-a ajuns la aceste 14 zile diferenţă dintre stilul vechi şi cel nou.

Adoptarea stilului nou s-a făcut treptat, datorită faptului că iniţiativa a aparţinut Bisericii Catolice. În consecinţă Bisericile Reformate şi cea Ortodoxă şi celelalte biserici creştine, cum ar fi coptă(egipteană) sau etiopiană, au acceptat trecerea la calendarul gregorian foarte lent (ţările protestante între 1700 şi 1800). Ca urmare a Marii Revoluţii bolşevice din Rusia, trecerea are loc în 1919, în Bulgaria în 1916, în Grecia după revoluţia din 1922, iar în România a fost adoptat de stat în 1919, sub guvernul Brătianu; în Transilvania noul calendar fusese adoptat încă din 1590, iar în Bucovina în 1773. Biserica Ortodoxă adoptă schimbarea calendarului abia în 1924 (parte a Bisericii care nu a acceptat schimbarea a devenit Biserica pe Stil Vechi, despărţindu-se de Biserica Ortodoxă Română). Dificultatea acceptării noului calendar, cel gregorian, provine de la importanţa calculării celei mai importante date din calendarul creştin: cea a Paştelui. Această sărbătoare cade în prima duminică de după prima lună nouă care urmează echinocţiului de primăvară. În Extremul Orient, calendarul gregorian a fost adoptat în 1895 în Coreea, în 1912 în Republica Chineză şi în Japonia încă din 1872, când a înlocuit tradiţionalul calendar japonez lunisolar

Dar în lume există şi alte calendare în afară de cele iulian şi gregorian, şi vom vedea care sunt acestea, în următorul nostru articol.

Publicat de

Calendare de perete: decorarea spaţiului ambiental

Avem nevoie de o ambianţă cât mai plăcută şi atunci când suntem la birou, şi când suntem acasă, iar lucrurile cu care ne înconjurăm ne sunt necesare – dar la fel de mult ne este necesară şi o ambianţă plăcută. De aceea lucrurile utile ar trebui să fie, pe cât se poate, şi frumoase. Un exemplu de astfel de îmbinare a utilului cu plăcutul îl constituie utilizarea unor calendare de perete. Excelentă idee, dintr-o multitudine de motive, pe care le vom parcurge, unul câte unul, în acest articol.

O zicală filozofică spune că natura are oroare de vid. Un perete gol arată un pic cam neplăcut, mai ales când este alb, sugerând un aer de spital. De aceea alegerea uneia dintre mai multe variante de calendare de perete şi aplicarea acestui calendar combate oroarea naturala de vid, în plus oferind un control estetic, dar eficace, al trecerii timpului. Mai ales la birou sau in spaţiile de lucru, această reamintire poate spori eficacitatea activităţilor prin care firma îşi realizează profiturile, deci un dublu avantaj: decorare şi eficientizare. Plasarea pe perete a unui astfel de calendar nici nu este o chestie dificilă. Câteva pioneze, sau un cui, care este cât se poate de uşor de bătut, şi calendarul frumos colorat este fixat la locul lui. Oricine ştie şi că începuturile acestor calendare au fost cele bisericeşti, care consemnează dedicarea fiecărei zile, marile sărbători şi perioadele de post.

Încă un motiv, poate şi cel mai important, pentru a avea (sau oferi) calendare de perete este personalizarea. Aceste calendare pot fi comandate la diverse firme tipografice pentru a fi proiectate şi tipărite după dorinţa celui care face comanda. Ce înseamnă acest lucru? Că ele devin o extraordinară ocazie de publicitate pe un termen destul de lung – la urma urmei, dacă cel care primeşte un astfel de calendar şi îl pune pe perete, îl va folosi practic timp de un an – un an în care respectiva persoană şi toate celelalte care vor intra în încăpere vor privi la logo-ul firmei, la numele acesteia, la imaginile în culori atrăgătoare ale produselor firmei – un an de reclamă cu costuri infime! Într-adevăr, este o ocazie care nu trebuie ratată.

Am menţionat deja motivul estetic, importanţa unei pete de culoare într-o ambianţă nu întotdeauna înviorătoare. Aceste calendare de perete pot fi concepute special după dorinţa celui care le comandă; subiectele imaginilor folosite în cadrul lor pot fi dintre cele mai diverse. Bineînţeles, cel mai folosit subiect este cel al fetelor frumoase, cu câte o fotografie pentru fiecare lună a anului, dar subiectul imaginilor va diferi în funcţie de interesele celui care le comandă. Pentru o firmă de piese auto sau service, subiectul va fi constituit de maşini – poate cele mai moderne, sau de epocă. Iar o galerie de artă va opta, natural, spre o serie de imagini ale unor capodopere plastice cât se poate de celebre. Aici intervin câteva amănunte esenţiale: calendarele de perete trebuie să fie proiectate în mod adecvat, şi nu este rău dacă se apelează tot la firmele tipografice, acestea având angajaţi specializaţi în design, sau colaborează cu astfel de specialişti. Şi nu în ultimul rând, toate fotografiile şi detaliile grafice trebuie să nu fie afectate de drepturi de autor, „copyright”, dupa termenul englezesc, pentru a nu creea litigii pe tema drepturilor de proprietate intelectuală.

Publicat de

Foile cu antet: cât de folositoare sunt ?

Sunt foarte mulţi oameni care primesc corespondenţă comercială sau oficială. De obicei îşi dau seama imediat despre ce este vorba, pentru că plicurile sunt purtătoare de însemne, sigle, logo-uri de mărci şi simboluri ale firmelor. O mare parte a acestui fel de corespondenţă provine de la instituţii cum ar fi ANAF, primării, sau dacă expeditorul este o firmă comercială, sunt mari şanse ca ea să fie o bancă – băncile trimit foarte multe mesaje sub formă scrisă, în special extrase de cont sau rapoarte lunare de activitate. Vă întrebaţi de ce încă se mai foloseşte hârtia sub forma acestor foi cu antet chiar şi în epoca internetului? Un vechi proverb latinesc spunea „verba volant, scripta manent”, adică vorbele zboară în vând, dar scrisul rămâne. Chiar şi în epoca internetului scrisul prezintă avantaje, nedepinzând de un echipament electronic, poate fi arhivat şi prezentat ulterior oricând, nu poate fi accesibil hackerilor; toate acestea sunt nişte avantaje semnificative.

Pentru firmele comerciale, corespondenţa reprezintă un volum impresionant de muncă necesară, şi chiar dacă e-mailul este rapid, este totuşi adesea dublat de corespondenţa clasică. Iar când intervine această corespondenţă clasică, personalizarea ei prin intermediul unor  foi cu antet este un pas în direcţia cea bună a prezentării firmei pe cât mai multe suporturi este posibil. La urma urmei, dacă se folosesc abţibilduri, stickere pe maşini, de ce corespondenţa să nu fie şi ea personalizată?

Iar corespondenţa personalizată, imprimată pe aceste foi cu antet, este mult fluidizată prin faptul că, pe lângă logo-ul în culori vii care reprezintă cât se poate de grafic firma, antetul îţi oferă şi websiteul, adresa împreună cu numărul de telefon – toate datele de contact pentru ca cel care a primit un astfel de mesaj pe foaia cu antet să poată foarte uşor răspunde la el. Nu este de mirare că până şi cel mai folosit program de editare de texte a inclus posibilitatea creării unui antet în cadrul meniului său – aşa că orice utilizator de MS Office (care include şi Word în cadrul acestei suite de programe) poate să îşi creeze propriul antet şi să scoată la imprimantă documente care îl conţin; personalizarea documentelor şi corespondenţei nu mai este un privilegiu al firmelor şi instituţiilor.

Dacă pentru volume extrem de mici de corespondenţă sau imprimate o imprimantă personală sau chiar una mai performantă poate satisface necesităţile, când este vorba de volume mari sau medii, atunci lucrurile se schimbă. Costurile cu hârtia, cartuşele de imprimantă şi uzura inerentă care intervine când o imprimantă este suprasolicitată fac ca opţiunea tipăririi respectivelor foi cu antet să fie una cu mult mai avantajoasă. Firmele apelează oricum la această opţiune, pentru că ele au nevoie de cantităţi mari din aceste coli personalizate – ele câştigă din punctul de vedere al raportului preţ/calitate, dar şi datorită faptului că la volume mari îşi permit să negocieze preţuri mai avantajoase. Nu vorbim aici de instituţii de stat, ele au legături demult stabilite cu furnizori tipografici de mare capacitate, însă şi ONG-urile ori anumite persoane fizice, cum ar fi artiştii sau avocaţii, pot folosi cu mult succes colile personalizate cu antet. Nu credeţi? Interesaţi-vă la cei care oferă astfel de servicii de imprimare sau tipărire de foi cu antet şi vă veţi convinge singuri.

Publicat de

Flyerele: excelente pentru a promova orice afacere!

Suntem oamenii epocii în care trăim, epoca cibernetizării masive. Tot mai multe obiecte şi procese au nevoie de calculator şi conexiune la internet. Dar lucrurile simple încă au efect şi nu trebuie să le ignorăm – iar în această categorie intră şi modalitatea de reclamă care implică înmânarea de flyere, fluturaşi, pliante sau foi volante – toţi termenii se referă de fapt la acelaşi lucru. Aceşti termeni se referă la materiale publicitare constituite din cel mult o coală sau două format A4, împăturită şi care a fost imprimată cu diverse texte şi imagini. Terminologia ce desemnează astfel de materiale de reclamă face referire la faptul că, odată ce primitorul a examinat informaţiile cuprinse în pliant, poate să considere că este relevantă şi pliantul merită păstrat, sau nu, caz în care îl aruncă la coşul de gunoi (astăzi, pentru că în trecut, neexistând coşuri de gunoi, ele erau luate de vânt, de aici „fluturaş” sau „flyer”(zburător în limba engleză).

Ce face foaia volantă atractivă ca modalitate de reclamă? În primul rând, simplitatea ei: tot ce este de făcut constă într-o serie de acţiuni deloc complicate. Prima acţiune este cea de concepere a textului şi graficii care vor fi imprimate pe flyere; operaţiunea poate fi făcută de persoane cu minime cunoştinţe în domeniu, deşi poate să fie încredinţată unor profesionişti în publicitate (atunci când este vorba de campanii integrate, incluzând publicitate la radio, TV, internet, presă scrisă, şi pliantele sunt rezultatul muncii profesioniştilor). Totuşi nu este absolută nevoie de un designer grafic pentru asta, ci doar minime abilităţi. A doua acţiune este imprimarea. În funcţie de cantitate, aici s-ar putea să fie necesară apelarea la profesionişti. Dacă numărul este mic şi imprimanta poate fi folosită în acest scop, în cazul unor volume mai mari, tipărirea este o soluţie mai ieftină şi mai eficientă (tiparul poate oferi calităţi grafice superioare imprimantei).

Cea de-a treia şi ultima acţiune este şi cea mai importantă. Ea face diferenţa între acest mod de reclamă şi toate celelalte moduri: este înmânarea respectivelor flyere. Este clar că alegerea punctelor de distribuţie dintr-o localitate este o alegere strategică, şi trebuie la fel de bine gândită ca şi redactarea pliantelor. Intersecţiile cu trafic pietonal maxim, diverse obiective care au tangenţă cu cel al campaniei publicitare (evident că oferirea de pliante în cadrul târgurilor comerciale a devenit ceva aproape tradiţional). Tocmai faptul că este implicată o persoană care îţi oferă ceva – foaia volantă – reprezintă un act uman şi are un impact diferit de cel al vizionării unui clip TV. Ba, dacă aceste flyere fac reclamă unui produs cosmetic, faptul că o domnişoară drăguţă şi bine machiată oferă acest gen de pliante este un lucru care sporeşte eficienţa reclamei. Din toate acestea rezultă că modul de a face reclamă cu ajutorul flyerelor şi foilor volante este unul foarte simplu, care se realizează fără mari cheltuieli şi are un impact publicitar foarte mare. Datorită simplităţii şi raportului cost/calitate, flyerul este prima modalitate de reclamă pe care antreprenorii aflati la început de drum în afaceri o adoptă pentru o iniţiativă lucrativă care de abia demarează şi are nevoie de publicitate bună cu costuri minime.

Publicat de

Cine are nevoie de printuri color? Mai toată lumea!

Da, este adevărat că acum mai toate lucrurile se proiectează pe ecran, dar calculatorul, cu ecranul lui, nu este la dispoziţie orişicând. Iar smartphone-ul nu are un ecran destul de mare pentru orice. Şi dacă ecranul şi dispozitivul care îl acţionează nu mai este disponibil, pentru că bateria este epuizată sau ceva s-a defectat? Cu tot timpul afectat gadgeturilor şi calculatoarelor, tipărirea rămâne totuşi o soluţie ideală pentru multe cazuri, şi mai ales printurile color, acestea fiind utilizate în multe formate şi culori. Să vedem câteva opţiuni care le folosesc, şi motivele pentru care cineva ar opta pentru materialele tipărite color.

Broşurile informative şi diverse cursuri sau manuale constituie una dintre opţiuni. Când sunt necesare diverse soluţii de informare sau relaţionare cu publicul, acest tip de printuri color este des utilizat, fiind uşor de acceptat şi la fel de uşor de realizat. Desigur că şi felul în care sunt organizate informaţiile contează la fel de mult, dar cu siguranţă că bogăţia de culori are un efect excelent asupra cititorului, ba chiar este o necesitate în cazul în care în manual sunt inserate diverse schiţe tehnice (în cazul unui motor, de exemplu, devin mai limpezi relaţiile spaţiale şi funcţionale dintre multitudinea de componente). Ori dacă respectivul curs se referă la administraţie sau marketing, diagramele organizaţionale sau de alt gen sunt mai uşor de perceput şi memorat dacă ochiul este impresionat de culorile intense care sunt folosite la trasarea şi umplerea casetelor.

O altă opţiune de printuri color ar putea fi cea a diverselor materiale informative precum flyerele, foile volante, pliantele şi altele de acelaşi gen. Aici informaţia trebuie prezentată succint, dar este nevoie să aibă un impact la fel de puternic, iar culoarea este un auxiliar excelent unui text sau slogan publicitar bine conceput (ba chiar mai mult decât un auxiliar, este un partener de nelipsit). Când primim un astfel de material tipărit color, ne simţim îndemnaţi să îl citim mai cu plăcere dacă nu este doar un simplu text sau imaginile sunt imprimate în alb-negru, şi cu nuanţele intermediare de gri.

Care ar mai fi alte câteva opţiuni? Să mai vorbim şi despre cataloagele comerciale informative, fie că este vorba despre cele care prezintă produsele dintr-un mare magazin sau supermarket, şi distribuite periodic, în general săptămânal, sau cele care prezintă produse specifice, cum ar fi de exemplu bijuteriile sau produsele cosmetice. În toate cazurile, aspectul produselor trebuie pus în valoare şi fără astfel de printuri color acest lucru este practic imposibil de făcut. Cum poate fi pusă în valoare o bijuterie fără nuanţele coloristice ale pietrelor încastrate în montura ei, şi fără contrastul între această bijuterie şi textura catifelei pe care este aşezată aceasta. Până şi produsele alimentare cele mai banale au ambalaje viu colorate (oare de ce?) şi cataloagele care ne informează în fiecare săptămână despre ofertele supermarketurilor trebuie deci să fie tipărite în aceeaşi bogăţie de culori ca şi ambalajele produselor prezentate; iar produsele precum fructele sau legumele, cum ar putea ele să pară proaspete şi atrăgătoare în aceste cataloage, fără ca imaginile lor să nu fie color? Cât despre importanţa printării color a afişelor sau posterelor nu cred că mai este nevoie ca să fie convins cineva – este de la sine înţeles.

Publicat de

Stickerele autocolante: ușor de folosit

Trăim într-o lume a informaţiei şi suntem învăţaţi să o avem la îndemână, într-o fracţiune de secundă. Dar informaţia a existat dintotdeauna, însă într-o formă mai direct accesibilă, deşi foarte lentă. Steagurile sunt o formă specială de informaţie, care ne îngăduie să ne dăm seama, de exemplu, cărei ţări aparţine acea maşină diplomatică cu steguleţe fluturând pe ea. Uniformele militare, în ciuda filmelor istorice pe care le-am văzut, sunt o invenţie destul de recentă, apărute în jur de 1600, dar au fost adoptate la modul complet de armate de abia prin 1700 – şi ele sunt tot o formă de informaţie, îngăduind privitorului să îşi dea seama dacă este vorba de infanterie, artilerie, aviaţie, etc.; iar nobilii obişnuiau să îşi picteze blazonul pe scuturi sau pe portierele caleştilor, pentru ca toată lumea să ştie cui îi aparţine respectiva trăsură. Bineînţeles că astăzi imaginile pictate ar fi înlocuite de stickere sau altfel spus, autocolante, aceste soluţii grafice pentru suprafeţe de orice mărime, colorate şi tăiate la dimensiunile şi formele dorite fiind mai uşor de aplicat şi eventual de înlocuit decât vopselurile.

Ambii termeni desemnează acelaşi lucru, dar în limbi diferite: „stickere  provine din engleză, to stick înseamnă a se ţine de, a se lipi de. În cazul termenului „autocolante”, el provine din francezul „coller”, a lipi; este deci vorba despre foi colorate de material cu proprietatea de a se lipi, a adera la alte suprafeţe. Utilizarea lor este absolut universală – ele pot fi lipite pe orice suprafaţă, cu excepţia celor exagerat de cutate sau neregulate, şi deci oricine le poate folosi la orice ar avea nevoie. Există de exemplu stickere care sunt executate cât se poate de artistic (sunt fie imagini, fie texte) şi se pot aplica pe pereţi, dând un aer interesant încăperii; ele pot schimba aspectul camerei şi pe zugrăvelile lavabile aderă perfect. Un alt tip de suprafaţă ideal pentru aplicarea autocolante este sticla. Inscripţiile comerciale sau de altă natură sunt foarte uşor de conceput şi executat, iar aderenţa este perfectă. Să mai menţionăm că dacă se doreşte o nouă inscripţie, cea veche este mult mai uşor de înlocuit decât vopseaua?

Dar domeniul care a consacrat aceste autocolante este cel al autovehiculelor, comerciale şi nu numai. Orice autovehicul comercial, fie autoturism sau dubiţă, reprezintă un potenţial reclamă mobilă, practic gratuită, şi modul de a beneficia de potenţialul acestei suprafeţe mobile de reclamă este tocmai aplicarea stickere de pe caroserie. Culorile lor aprinse, formele ce compun sigla şi textul cu numele şi adresa firmei, dar şi cu diversele produse pe care aceasta le oferă spre vânzare sunt atuuri esenţiale pentru o publicitate cât se poate de ieftină şi la un maxim de eficienţă. Firmele ce oferă serviciile de design şi aplicare sunt profesioniste, tehnologia beneficiază din plin de proiectarea şi grafica pe calculator, iar preţurile sunt cât se poate de convenabile. Şi nu doar firmele comerciale posedă autovehicule şi au interesul de a se face cunoscute. Mai sunt şi ONG-urile, instituţiile culturale, cele ale administraţiei de stat şi locale, ba chiar şi persoanele fizice care doresc să îşi personalizeze autoturismele proprietate personală. Practic oricine poate beneficia de culorile vii şi formele originale ale stickerelor.

Publicat de

Foile cu antet: micile detalii fac remarcată firma

Dacă mapele de prezentare şi cărţile de vizită au scopuri bine definite pentru a face reclamă firmei, tot în acelaşi scop pot fi utilizate şi alte soluţii, ca de pildă corespondenţa care este scrisă pe foi cu antet. Termenul „antet” provine din franceză şi înseamnă „în cap”, referindu-se la partea superioară a colii de scris. Utilitatea procedeului a fost remarcată şi exploatată mai întâi de nobili, după apariţia tiparului, care a permis imprimarea antetului. Era uşor de văzut de la cine provenea scrisoarea, întrucât antetul cuprindea numele personalităţii şi blazonul respectivului nobil, pe lângă alte detalii. Astăzi utilitatea este dată de faptul că mesajului i se poate răspunde fără a mai căuta adresa în vreo bază de date, întrucât antetul este compus din numele instituţiei şi eventual sigla sau logo-ul, adresa, e-mailul şi numărul de telefon şi fax. Deci dacă este nevoie de comuncări urgente, toate datele de contact sunt deja accesibile, fiind cuprinse în antet.

Partenerii de afaceri, clienţii, instituţiile statului, cu toţi au un grad de încredere mai mare într-o firmă care foloseşte pentru corespondenţă aceste foi cu antet, iar schimburile de informaţii decurg mai fluent, datorită motivelor enunţate mai sus. Identitatea mărcii şi a firmei este mai bine articulată, oferind o imagine mai bine profilată din punct de vedere al relaţiilor publice. Îmbinarea bine făcută dintre logo-ul firmei şi restul informaţiilor conţinute de antet constituie o demonstraţie de design în sine şi de profesionalism, fiind cu siguranţă apreciată de către destinatarii corespondenţei. Însăşi corespondenţa poate beneficia de colile astfel personalizate nu doar în cazul destinatarilor externi, ci şi în cazul corespondenţei interne între diferitele departamente ale firmei.

Realizarea acestor foi cu antet începe cu designul, a cărui importanţă am prezentat-o deja. Dacă firma are un specialist în grafică, sau colaborează cu unul care deja face designul cărţilor de vizită sau al altor articole şi produse ale firmei, proiectarea antetului nu va constitui o mare solicitare pentru acesta. În cazul în care nu există o astfel de colaborare, problema designului este uşor de rezolvat. Firma care urmează să tipărească aceste coli personalizate pentru corespondenţă (având în vedere volumul, este mai ieftin şi mai convenabil calitativ să se apeleze la o astfel de firmă) ar putea să ofere modele prestabilite de antet, urmând ca după inserarea logo-ului şi a datelor ce trebuie să se regăsească în antet, să se treacă la imprimarea propriu-zisă. Bineînţeles că în acest caz gradul de personalizare scade corespunzător (ochiul uman este foarte sensibil la detalii, aşa că este de preferat varianta colaborării cu un specialist în design grafic). Dacă totuşi se apelează la un designer, odată  proiectul terminat, trebuie să se ia legătura cu tipografia care urmează să tipărească antetul, pentru a se asigura compatibilitatea de format grafic, întrucât unele programe de grafică au format proprietar, nu întotdeauna compatibil; salvarea fişierului este bine să se facă într-un format de largă circulaţie, ca de pildă .jpg, .jpeg sau .pdf, formate acceptate de mai toate programele de grafică pe calculator. După care cu siguranţă nu va fi mult de aşteptat până la primirea colilor cu antet personalizate.

Publicat de

Panotajul cu bannere sporeşte expunerea la mesajul publicitar

Desigur că aceste modalităţi de reclamă sunt printre cele mai vizibile şi eficiente – ele pot fi văzute pe străzile oricărui oraş din România, imprimate în culori puternice şi făcând reclamă diverselor produse comerciale. Ce este de fapt un banner? O fâşie de pânză sau plastic, foarte rezistentă, pe care a fost aplicată cu ajutorul unor cerneluri  reclama dorită; fâşia relativ îngustă pe care este imprimat textul şi imaginile aferente este bine ancorată cu frânghii de-a latul străzii de stâlpi, pentru a rezista unor eventuale rafale de vânt. Astfel de bannere au devenit demult un element des întâlnit în oraşe, alături de alte elemente de panotaj, precum panouri electronice sau clasice, mesh-uri(plasă fină imprimată şi aplicată vertical pe clădiri de sus şi până jos), şi altele.

Este interesantă etimologia din limba engleză a termenului: banner înseamnă steag, flamură sau drapel de luptă, de obicei identificând o unitate militară; într-un fel, rolul din publicitatea stradală jucat de aceste bannere a păstrat oarecum tradiţia, întrucât prin ele se creează şi marchează identitatea firmei ce doreşte să se facă remarcată în acest mod. Un banner, datorită formei alungite, are nevoie de un mesaj publicitar conceput în mod specific pentru un asemenea format, de aceea în general pe banner se vor întâlni numele şi sigla/logo-ul firmei, împreună cu un slogan publicitar sau un anunţ de interes general, împreună cu alte date cum ar fi adresa şi numărul de telefon sau, în cazul unui eveniment de gen târg sau expoziţie comercială, locaţia şi data/ora. Culorile intense şi judicios alese vor atrage atenţia şi vor impresiona publicul ţintă al reclamei respective.

Când vine vorba de bannere, se fac remarcate avantajele acestor elemente de panotaj publicitar stradal, avantaje destul de multe de altfel. Unele dintre avantaje ţin de specificul publicităţii stradale: timpul petrecut pe stradă ajunge până la trei ore, o perioadă destul de lungă de expunere zilnică. Spre deosebire de publicitatea prin intermediul canalelor de televiziune sau mijloacelor electronice gen calculator, tabletă, smartphone, cea stradală nu poate fi anulată sau întreruptă (fenomenul de zapping, schimbarea canalelor în momentul apariţiei spoturilor publicitare la televizor fiind unul deja clasic şi am putea spune intrat în reflex). Iar dacă se ia în considerare eficacitatea, acest indicator este foarte mare, având în vedere numărul de oameni expuşi reclamei pe durata unei singure ore şi cu costuri relativ mici.

Dar aceste bannere au aceleaşi avantaje chiar şi comparate cu celelalte elemente de reclamă stradală. Costurile imprimării şi amplasării unui banner sunt mult mai mici decat ale unui panou publicitar rigid de tip unipol, nemaivorbind de panourile electronice cu derulare (scroller). La fel şi în cazul vizibilităţii – la meshuri vizibilitatea este limitată la trecătorii de pe partea opusă a străzii, în timp ce la banner aceasta este practic nelimitată. Bannerul este vizibil atât pentru trecătorii de pe ambele părţi ale străzii, cât şi pentru şoferii şi pasagerii vehiculelor de pe ambele sensuri. Acumularea aceasta de avantaje face din banner o alegere excelentă ca suport publicitar, atât pentru firmele comerciale, cât şi pentru alte tipuri de clienţi interesaţi de reclamă, cum ar fi organizatorii de spectacole artistice, de evenimente ca spectacolele de muzică, meciurile sportive, iar când vine perioada alegerilor, sloganurile comerciale şi logo-urile firmelor sunt înlocuite de lozincile electorale şi feţele candidaţilor sprijiniţi de diverse partide politice.

Publicat de